LOCURI ACADEMICE

Micul Speolog călătorește și învață călătorind!

Cele mai frumoase locuri de vizitat în Transilvania. Dacă nu ai fost până acum, merită să încercați! E aventuros și occult, e misterios și incitant!

Peştera Huda lui Papară, Munţii Apuseni, ianuarie 2019

                   2

Credit foto: www.florinarussu.ro, cu rușii mari și mici călătorind!

                      50978710_2258712071059222_6958899200608174080_o 51145467_2258710427726053_4583330764598280192_o 51234349_2258710327726063_8238959309203963904_o 51253881_2258711067725989_1444244102592856064_o 51278389_2258711557725940_9182154356701528064_o 51279578_2258710684392694_6489097553009704960_o 51294649_2258711184392644_259454340081647616_o 51325130_2258711991059230_3303136253590896640_o 51337424_2258712021059227_112358857019228160_o 51348077_2258710991059330_3298260018305957888_o 51356395_2258711677725928_1470380670806130688_o 51368838_2258710894392673_8777386798956412928_o 51376367_2258711037725992_3035421471628328960_o 51376379_2258711537725942_803335669500870656_o 51395073_2258711781059251_2871731446114942976_o 51581868_2258710747726021_4871418753994194944_o 51641714_2258711921059237_9017133621470822400_o 51656840_2258710361059393_1287595598651850752_o 51664933_2258711224392640_4545347400977350656_o

 Dragoş are două pasiuni: planetele şi liliecii. De curând, în această vacanţă binevenită, am vizitat Peştera Huda lui Papară, unde se află cea mai bogată faună chiropteră (excremente de lilieci) din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. În anii 2007-2008, cercetătorii au descoperit aproximativ 84.000 de lilieci din nouă specii. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii. Una dintre acestea formează colonii de până la 750 de exemplare, care, de asemenea, reprezintă un record european. Potrivit estimărilor, peştera ar avea peste 60 de vagoane de chiropterit, fiind şi din acest punct de vedere un record în ţară. Peştera Huda lui Papară din Trascău este una dintre cele mai spectaculoase din Munţii Apuseni. Din păcate, din cauza distrugerii sistemului de acces, nu mai poate fi vizitată în interior de câţiva ani, totuși am reușit câteva cadre tare frumoase!!

Cu toate acestea, peisajul sălbatic şi spectaculos al zonei face ca peştera să fie o destinaţie turistică pentru mii de persoane în fiecare an. Huda lui Papară deţine şi câteva recorduri care o diferenţiază de alte obiective. Huda este un regionalism ce înseamnă cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peşteră sau adăpost. Papară poate avea la origine latinul ”papa” ce înseamnă conducator religios, preluat în limbile ”barbare” papar. Deci Huda lui Papară ar putea înseamna adăpostul, casa conducătorului religios.

În preistorie şi în vremea dacilor peştera a fost folosită ca locuinţă şi loc de cult. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neslefuite care ar putea aparţine omului de Neanderthal. Legenda spune, de asemenea, că Zamolxes, zeul dacilor, s-a retras într-o peşteră din Trascău, cea mai mare şi mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papară. Preluat din latină şi modelat în română a rezultat numele de Huda lui Papară. Huda lui Papară are zone de acumulare de aer cald (20 grade Celsius), iar lungimea galeriilor bogat decorate cu stalactite şi stalagmite este de 2.022 metri.

00000000000000000000000000000000000000000000000000000

 

Peştera este o adevarată reţea sub-pământeană, o enormă succesiune întortocheată de tuneluri, palate şi săli fie înalte, fie înguste cu denumiri sugestive: Sala Minunilor, Sala Virgină, Labirintul Luduşan, Sala Tăcerii sau Sala Crucii cu Sifonul. La finalul peşterii, în Lumea Frământată, se ajunge sub Cascada Gemânată care poate fi trecută la liber doar de un bun căţărător. Sala Minunilor are, în cel mai înalt punct, 102 metri.

 

 Legenda şi tradiţia solomonarilor

Huda lui Papară este locul care a ţinut în viaţă legenda şi tradiţia solomonarilor, unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneşti. Stăpâni ai vânturilor şi călători prin nori, solomonarii trăiesc în poveste, dar şi prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Faptul că în zi senină de vară, fără nici un semn special, apa pârâului îşi înzeceşte debitul pentru câteva ore, măturând în cale animale, căpiţe de fân de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicaţie. În peştera îşi au ”sălaş” solomonarii aducători de ploie şi balaurii lor. Legenda spune că în peşteră sunt lacuri imense şi când balaurii se scaldă, apa dă peste marginea lacurilor şi inundă totul în aval. În realitate, în zona Vânătare, aflată peste munte, o ploaie torenţială de vară nevăzută din cătunul de Sub Piatră, căra crengi şi căpiţe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se adunau cantitaţi enorme de apă, care reuşeau într-un sfârşit să spargă dopul format şi să inunde peştera şi Valea Morilor. Totul dura câteva ore, apoi se revenea brusc la normal. Fenomenul era foarte neregulat, de doua sau trei ori într-un deceniu. Accesul spre peşteră este destul de facil şi se poate realiza atât pe jos, cât şi cu maşina, şi vara şi iarna, dar, din păcate scările sunt deteriorate, nu se poate intra nici până la prima poartă în peșteră!

51270097_2258710381059391_8201176782548762624_o 51395689_2258711981059231_7054795486636539904_o 51408271_2258711261059303_3531794419734806528_o 51434247_2258710417726054_401837853178331136_o 51472345_2258711121059317_4187858881881309184_o 51515989_2258711087725987_5088326701365067776_o 51538286_2258710634392699_217950795495112704_o 51556345_2258711894392573_7795990993773264896_o 51556349_2258711371059292_1560441217265696768_o 51581868_2258710747726021_4871418753994194944_o 51584519_2258711294392633_9186358945000718336_o 51682731_2258710904392672_1666842456429166592_o 51715786_2258711824392580_6806325680033234944_o 51736350_2258710817726014_5377100425239461888_o 51741941_2258711891059240_6262991602461966336_o 51745033_2258710841059345_1878222999933419520_o 51762758_2258712097725886_3257761560491196416_o 51789891_2258710467726049_5543013427041009664_o 51823946_2258710571059372_4768169879092068352_o 51833962_2258710654392697_1470245619854475264_o

Tu cum îți imaginezi o călătorie? Ce “vezi” în ea și după ce s-a încheiat cum te-a schimbat?

Câmpul cunoașterii umane se lărgește foarte mult. Dacă s-a vorbit mult despre efectele imaginii asupra realității, cred că e timpul să se cerceteze și să sondăm efectele imaginarului ca resursă a imaginii care dezvoltă realități, a imaginației noastre creative în călătorii. Spre deosebire de gândirea strategică și memorie, imaginarul construiește noi realități și schimbă la modul cel mai rapid cu putință toate activitățile noastre, dacă este exersat! România este o țară minunată, are nevoie nu doar de drumeții, ci de adevărate călătorii cu sens!

Sunt Florina Russu, profesor, consultant educațional, scriitor, președintele Academiei Române de Imagine și Imaginar educațional, http://www.florinarussu.ro/academia-romana-de-imagine-si-imaginar-educational/,  o instituție care oferă text și imagine în timp ce promovează efectele imaginarului și a imaginii în domeniul educativ. Educativ însemnând, la modul larg, nu doar școli, familii, comunități, ci toți promotorii educaționali. http://www.florinarussu.ro/visual-educational-nourishment/

 

Uite câteva exemple: http://www.florinarussu.ro/micul-botanist-globularia-rezervatia-naturala-delta-dunarii-romania/

http://www.florinarussu.ro/micul-botanist-globularia-floarea-de-sahlaleaua-pestrita/

http://www.florinarussu.ro/micul-botanist-globularia-bujorul-de-stepa/

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *